TU esti totul

Aprilie 26, 2010 la 1:37 pm | Publicat în Uncategorized | 1 comentariu

VERSURI (in traducere libera):

As putea sa traiesc singura

As putea sa nu simt dorinte

adanci in inima mea…

si sa nu simt caldura

tamaduitoare a bratelor cuiva.

As putea trai chiar fara vise

si sa nu cunosc nicicand fiorul

implinirii lor;

sa vad tot mai de neatins

fiecare stea,

si totusi sa merg mai departe…

[ putem mult mai mult decat credem ca suntem in stare (comentariu personal)]

Pot trai fara multe lucruri.

Dar n-as putea infrunta  ziua de maine

Fara speranta Ta in inima mea.

STIU:

Nu pot trai nici o zi fara TINE.

Doamne, nu e noapte si nu e dimineata

De nu ma tin cu iubire bratele Tale!

TU esti bataia inimii mele in tot ce fac.

nu pot trai nici o zi fara TINE!

As putea calatori sa vad lumea intreaga

si sa ma minunez de toate frumusetile ei…

Dar ele doar m-ar duce cu gandul la TINE…

As putea sa am tot ce viata asta poate da

bogatii ce nu pot fi masurate,

care sa-mi implineasca orice dorinta pe loc;

as putea avea sau face orice,

daca TU nu esti  in ele, atunci

STIU:

Nu pot trai nici o zi fara TINE.

Doamne, nu e noapte si nu e dimineata

De nu ma tin cu iubire bratele Tale!

TU esti bataia inimii mele in tot ce fac.

nu pot trai nici o zi fara TINE!

Domnul meu, traiesc –  pentru ca TU traiesti;

Esti ca si aerul respiratiei mele.

Domnul meu, am –  pentru ca TU  daruiesti;

Esti totul pentru mine!

un alt fel de dialog

Aprilie 6, 2010 la 3:01 pm | Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

eu:

Fa-ma sa ard de dorul dupa TINE. Dorurile sfinte sa ma arda, nu alte doruri straine sa ma framante….:(( …Am ajuns sa plang si sa zic si eu ca psalmistul: „cu lacrimi ma hranesc zi si noapte…”

O, Domnul meu, pot sa arunc ingrijorarile asupra Ta , cum ai zis Tu , caci TU Insuti ai grija de mine…(si alea trebuie sa-mi iau avant si cu un hei rup, sa le arunc, stii Tu  de ai zis „arunc” si nu sa le dau binisor…) Dar durerile? 😦 durerea ma paralizeaza; nu ma pot misca sa ti le dau, despre avant nici nu vorbesc…Dar rasare o luminita in intuneric: ai zis sa te chem…

Te chem, Doamne! Ai mila de mine…nu merit, eu singura sunt vinovata de durerea mea…:( Dar la cine sa ma duc? pe cine sa chem? Nu am pe nimeni care sa ma aline, numai la TINE e mangaiere deplina…Ai mila de mine….

TU:

„EU, EU te mangai.”  (Isaia cap.51: 12 )

Durerile tale le-am luat EU asupra Mea si prin ranile Mele esti vindecata.  (Isaia cap. 53:4)

Dar cine esti tu, sa te temi, copila Mea, de cine te temi? Si sa uiti tu de MINE? Si sa tremuri de durere necontenit inaintea asupritorului care umbla sa te nimiceasca? Unde e mania asupritorului?….

In curand cel incovoiat sub fiare va fi dezlegat! Nu va muri in groapa! Si nu va duce lipsa de paine! (Isaia cap. 51: 13, 14)

eu:

Valuri uriase ca si muntii se ridica impotriva fragilei mele barci. E furtuna…e intuneric…sunt singura …si am ajuns la capatul puterilor…simt ca nu mai putere nici sa respir…

O, Doamne, numai in TINE mai nadajduiesc…

TU:
EU sunt DOMNUL, DUMNEZEUL tau, care starnesc marea si fac sa-i urle valurile, si al carui Nume este DOMNUL OSTIRILOR! Ai uitat? EU te acopar cu umbra Mainii Mele si-ti spun : „esti a MEA!”  (Isaia cap. 51:15, 16)

eu:

am baut din Mana TA potirul maniei Tale, am sorbit potirul ametelii…nu e nimeni sa ma ajute…

cine ma va plange?…pustiirea, darapanarea, lipsurile sau moartea?…:((

TU:

Cum sa te mangai EU?…  (Isaia cap.51: 17, 19)

eu:

😦 …:(( …nu stiu Doamne, dar numai TU poti….

TU:

Asculta, nenorocito, beata ce esti, dar nu de vin, asculta! …EU te apar. Iti iau din mana potirul ametelii, potirul maniei Mele, ca sa nu mai bei din el! Il voi pune in mana asupritorului tau care-ti zicea: apleaca-te!, indoaie-te sa trecem peste tine! Si-ti faceai spinarea ca un pamant si ca o ulita pentru trecatori… (Isaia cap. 51: 22, 23)

Dar EU iti spun acum: „Scutura-ti tarana de pe tine, scoala-te! Fiica MEA, roaba MEA,  dezleaga-ti legaturile!  (Isaia cap. 52: 2)

EU, DOMNUL am mila de tine si mangai toate daramaturile tale. Pustia ta va fi ca un rai, darapanaturile tale ca o gradina a Domnului. Aduc in mijlocul tau iar bucuria, veselia , multumirea si cantarile de lauda!…. (Isaia cap.51:3)

eu:

O, ingeri si strajeri ce stati pe ziduri!Strigati de bucurie! Vedeti cum se intoarce DOMNUL in locul laudelor LUI – inima mea – !

O, daramaturilor, izbucniti in strigate de bucurie!

Caci DOMNUL m-a rascumparat, m-a mangaiat si mi-a spus : fiica, roaba a LUI! (Isaia cap. 52: 8,9)

TU:

Cateva clipe te-am parasit, dar te primesc inapoi cu mare dragoste. Intr-o izbucnire de manie, Mi-am ascuns o clipa Fata Mea  de tine, dar Ma indur de tine cu o dragoste vesnica. Poti sa vezi muntii mutandu-se din loc, si dealurile clatinandu-se, sa stii si atunci ca dragostea MEA nu se va muta de la tine si legamantul MEU de pace cu tine nu se va clatina. EU am mila de tine!  (Isaia cap. 54: 7,8, 10)

ALELUIA!! ALELUIA!! ALELUIA!!ALELUIA!! ALELUIA!!…

te cheama

Aprilie 3, 2010 la 7:38 am | Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Pe-o mare [unii ii spun viata] zbuciumata navigam

Cu valuri mari ce vor sa ne-nspaimante

Inima ne e busola dupa care ne ghidam

Pe-a dorurilor ei directii ne-ndreptam.

 

Si palpaie a inimii dorinta ascunsa

Si dinlauntru, gandul ei ascuns e farul

Ce calea-nspre un  tarm o lumineaza.

Si fiecare vom atinge odata Tarmul;

 

Fiecare unde propria-i  busola l-a condus.

Ai grija unde ti-e comoara – acolo ti-e si inima:

Dorul ei te va conduce spre un tarm, catre  apus.

Fiecei  inimi Dumnezeu sopteste, bate in surdina…

 

El cheama. Dar cine il aude in larg de mari?

Si cate-n vant se risipesc din pretioasele-i chemari?

Si asa de minunata-i  fiecare a Domnului chemare

Ca un fruct zemos si racoros in mijlocul caniculei istovitoare.

 

Poti sa-l ignori si sa ramai setos si istovit

Sau poti sa il mananci si sa primesti puteri

Si fiecare a Lui chemare e-un dar ce-i arvunit

Ceva mai bun si mai imbelsugat vine in zori;

 

Credincios e EL; Promisiune-a Lui chemare.

Doamne, deschide-mi urechea, ma rog eu  mereu

Minte si inima a mea,  stati  vegheatoare!

Nici una din chemarile LUI sa le pierd nu vreau…

 

EL e comoara ascunsa pe care-o cauta a mea inima;

La Tarmul Lui vreau sa ajung, nu altul….

Dorul dupa El sa fie a inimii mele lumina

Si Cuvantul Lui cel viu   sa-mi fie farul.

Blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.