Să nu mă laşi…
august 15, 2010 la 6:42 pm | Postat in Uncategorized | Un comentariu-de la sora Maria-
În lumea cea străină…
În ea eu n-am nici un locaş
Decât a Ta lumină.
Să nu ma laşi
Nicicând fără Cuvântul
Numai în El îmi odihnesc
Şi inima şi gândul…
Căci neamul şi familia
Mi le-am aflat în Tine
Să nu mă laşi
Îţi mulţumesc…
Cântând pe câte-o creangă
Căci numai Tu mi-ai ocrotit
Viaţa mea întreagă.
Chiar dac-aş fi pân’ la sfârşit
O viaţă-nsingurată
Îţi mulţumesc că mi-ai primit
Jertfirea mea săracă…
O, Isuse, mult te-am supărat
Când de Tine m-am îndepărtat
Dar în bunătate m-ai vegheat
M-ai întors şi m-ai salvat
Lasă-mă să-ţi cânt neîncetat…
Ca păreri de rău prin Duhul Sfânt…
Cine a gustat bunătatea Ta
Nu-şi mai alină inima
Cu nimic de pe lumea aceasta…
De aceea eu Te chem acum
Şi puterile mi le adun
Când smerită-mi va fi inima
Fă cu ea ce-Ţi va plăcea!
Că Ţi-am dat-o ca să-Ţi pot cânta
O, Isuse! Mângâierea mea!…
Vorbeşte-mi, căci te aştept…
august 10, 2010 la 6:39 pm | Postat in Uncategorized | Scrie un comentariuBrooke Fraser: C.S. Lewis song
traducere libera:
Dacă găsesc în mine însumi dorinţe
Pe care nimic din lumea asta nu le poate împlini
Pot sa înţeleg un singur lucru:
Că eu nu am fost făcută pentru lumea asta, pentru aici.
Căci în firea mea umană cu care mă lupt
Tot ce e mai bun, mai frumos e aşa superficial şi ţine doar un moment
Apoi după ce trece mă simt goală:
Când ce sunt acum compar cu ce am fost destinată să ajung.
Vorbeşte-mi, Doamne
În lumina zorilor:
Îndurarea vine cu dimineata…
Voi suspina si voi geme împreuna cu toata creaţia,
Aşteptând împlinirea nădejdii să vină…
Oare sunt pierdută, sau doar mai negăsită ca altii?
Pe drumul drept sau învârtindu-mă în cerc
Pe drumul greşit?
Este ăsta un suflet care se zbate în mine?
care vrea să se elibereze?
care vrea să vină la viaţă?
Pentru că a mea comoditate ar prefera
Să fiu amorţită,
Şi să evit naşterea iminentă
A celei ce am fost nascută să devin…
Vorbeşte-mi, Doamne
În lumina zorilor:
Îndurarea vine cu dimineaţa.
Voi suspina si voi geme împreună cu toată creaţia,
Aşteptând împlinirea nădejdii să vină…
Nu stăm multă vreme aici, pe pământul ăsta.
Timpul nostru aici e doar o suflare
Aşa că ar fi bine să-l respirăm adânc:
Am fost făcută să trăiesc,
Am fost făcută să iubesc,
Am fost făcută să Te cunosc pe Tine, Doamne!
Împlinirea nădejdii va veni pentru mine
Împlinirea nădejdii va veni pentru mine
Împlinirea nădejdii va veni pentru mine
Vorbeşte-mi, Doamne
În lumina zorilor:
Îndurarea vine cu dimineaţa.
Voi suspina si voi geme împreună cu toată creaţia
Aşteptând împlinirea nădejdii să vină…
Doamne, care sunt ai Tăi?
august 5, 2010 la 11:53 pm | Postat in Uncategorized | Un comentariuOare ortodocşii? oare catolicii? oare protestanţii? sau neoprotestanţii? baptistii? sau penticostalii? sau adventistii? sau mai stiu eu care?
Bah, parcă îi pasă Lui ce religie sau confesiune are cineva….
Dar Domnul a zis că un om nu poate fi neutru: ori eşti al Lui, ori eşti împotriva Lui. “Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, şi cine nu strânge cu Mine, risipeşte” Matei capitolul 12, versetul 30.
EL, Hristos îi cunoaşte pe ai Lui, şi ei îl cunosc pe EL.
Sunt printre ceilalţi, nebăgaţi în seamă, şi totuşi îi simţi: au mireasma lor: “o mireasmă de la viaţă spre viaţă pentru cei ca ei şi o mireasmă de la moarte spre moarte pentru cei ce sunt pe calea pierzării” 2 Corinteni, capitolul 2, versetele 14, 15, 16;
Par fraieri si un pic ciudaţi, neadaptaţi. Mereu neliniştiţi, pregatiţi pentru luptă. “Sunt soldaţi într-un teritoriu ocupat de inamic” cum zice C.S. Lewis în Mere Christianity. Totuşi înfruntă toate cu seninătate, cu pace şi cu bucurie. Ei ştiu că nu aici este deznodământul şi că “toate lucrurile lucrează împreună spre binele lor” Romani, capitolul 8, versetul 28.
Se văd de departe, ca o lumina aşezată pe un munte: Matei capitolul 5, versetele 14, 16. Sau ca şi corabia lui Noe: trăiesc ce cred şi proclamă iar asta sare în ochi ca ceva ciudat, neobişnuit ;
Par neimportanţi, dar sunt “sarea”, care nu lasă să se strice totul, (trăirea lor, viaţa lor este un standard “umblător”) şi care dă gust vieţii trecătoare (dorul după “ţara de sus” le luminează privirile) Matei capitolul 5, versetul 13.
Ca un râu prin uscăciune…
Pentru ei…
-de la sora Maria-
Domnul le spune:
De prigoană să vă bucuraţi:
căci putere sfântă veţi primi.
Toţi ceilalţi vă vor prigoni:
Bucuria-n toate va fi steag.
Sa trăiti şi să muriţi cu drag!
Două tabere în lume-or fi;
Dar ai MEI nicicând n-or prigoni.
Să-i cunoaşteţi: răbdători vor fi
Prin necazuri: blânzi, mângâietori;
Îi voi scoate EU biruitori.
Bloguieşte pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Intrări şi comentarii feeds.



